- policlorúrã
- s. f. (sil. -clo-), g.-d. art. policlorúrii
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
policlorúrã
Look at other dictionaries:
policlorură — POLICLORÚRĂ s.f. (chim.; în sintagma) Policlorură de vinil = clorură de polivinil. – Din fr. polychlorure. Trimis de oprocopiuc, 30.03.2004. Sursa: DEX 98 POLICLORÚRĂ s. policlorură de vinil v. clorură de polivinil; policlorură de viniliden v.… … Dicționar Român
clorură — CLORÚRĂ, cloruri, s.f. Sare a acidului clorhidric; combinaţie a clorului cu un element chimic sau cu o substanţă organică. ♢ Clorură de sodiu = sare de bucătărie. Clorură mercurică = sublimat corosiv. Clorura mercuroasă = calomel. Clorură de var … Dicționar Român
viniplast — VINIPLÁST, viniplaste, s.n. Policlorură de vinil amestecată cu plastifianţi şi stabilizatori de temperatură. – Din fr. vinyplaste, germ Viniplast. Trimis de oprocopiuc, 31.03.2004. Sursa: DEX 98 viniplást s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004.… … Dicționar Român
crinovil — CRINOVÍL s.n. Fibră sintetică obţinută prin filare din policlorură de vinil, care, ţesută sub formă de tricot şi purtată direct pe corp, se încarcă cu sarcini electrice, producând un efect terapeutic. – Denumire comercială. Trimis de LauraGellner … Dicționar Român
vinilin — VINILÍN s.n. Masă plastică pe bază de vinil, cu mare rezistenţă mecanică, având multiple întrebuinţări în industrie şi la fabricarea obiectelor de larg consum. – Din vinil. Trimis de oprocopiuc, 31.03.2004. Sursa: DEX 98 vinilín s. n. Trimis de … Dicționar Român
